Danga-langa, sună clopot...
O îngroapă pe-o regină
Dintr-o nobilă tulpină...
Cine vine iute-n tropot?
Danga-langa, sună clopot.
La sicriu el se aşează:
"O! mai zi-mi o vorbă numa!
Ah viaţa e ca spuma
Ce o clipa abia durează..."
La sicriu el se aşează.
Ea...stă, mută, nemişcată...
El... o plânge scrâşnitor...
E pierdut nebunu-amor!
Ochii ei la el nu cată...
Ea stă mută nemişcată.
În castelul cel cernit,
Plâng şi zidurile mute,
Se bocesc pietre tăcute...
E un plânset nesfârşit
În castelul cel cernit.
Picură din ceară picuri...
Plâng şi jalnicele torţe,
El e istovit de forţe...
Zile! nopţi! timp! ce nimicuri!
Picură din ceară picuri!
"O! te-ndură, Doamne sfinte! ...
Poate-n lume să trăiască
Un viermuş clocit în iască.
Şi ea nu?... crude părinte!
O! te-ndură, Doamne sfinte!"
Un episcop psalmodie
Lângă capul junei fete
Adornat în blonde plete...
Ah! ce crudă parodie!
Un episcop psalmodie...
"Ah! te blestem, provedinţă!
Doamne! crud îngrozitor!...
Mi-ai răpit al meu amor...
Mi-ai distrus a mea credinţă:
Ah! te blestem, provedinţă!
Stinsă-i scumpa ei viaţă
Şi nimic n-o mai învie...
"Unde-i Dumnezeu?... Să vie!
Să-l stupesc eu drept în faţă:
Stinsă-i scumpa ei viaţa!"
"Vaiet, bocet... inutile!
Ea e moartă... Lacrimi multe
Moartea nu vrea să le-asculte:
Blestemi în zadar, copile!
Vaiet, bocet... inutile!"
*
Au venit ca s-o ridice...
"Ah! mai staţi! e prea degrabă!
Unde-o duceţi?" el întreabă.
"Locu-i nu mai e aice:
Au venit ca s-o ridice!"
"S-o ridice?... nu se poate!
(Strigă el, nebun, pierdut)
Sunt aici!... Voi... n-aţi ştiut?
Piară lumea! piară toate! ...
S-o ridice?... nu se poate!
Îmi bat joc de Dumnezeu
Şi nu-l las să mi-o răpească!
Dânsa trebui să trăiască!
Să trăiască! da! vreau eu!...
Îmi bat joc de Dumnezeu!"
"E nebun! prelatul zice,
Luând ochii de pe carte;
Daţi nebunul într-o parte,
Iar pe ea să mi-o ridice...
E nebun!" prelatul zice;
Şi groparii o ridică.
El tot plânge, plânge, plânge.
Buza-şi muşcă pîn' la sânge,
Un cuvânt făr' să mai zică...
Şi... groparii o ridică.
*
Danga-langa, langa-danga!...
...S-a sfârşit! Convoiul pleacă.
O! viaţă!... lume!... Dacă
Langa-danga, danga-langa...
El îşi vâră-n pieptu-i spanga!
O îngroapă pe-o regină
Dintr-o nobilă tulpină...
Cine vine iute-n tropot?
Danga-langa, sună clopot.
La sicriu el se aşează:
"O! mai zi-mi o vorbă numa!
Ah viaţa e ca spuma
Ce o clipa abia durează..."
La sicriu el se aşează.
Ea...stă, mută, nemişcată...
El... o plânge scrâşnitor...
E pierdut nebunu-amor!
Ochii ei la el nu cată...
Ea stă mută nemişcată.
În castelul cel cernit,
Plâng şi zidurile mute,
Se bocesc pietre tăcute...
E un plânset nesfârşit
În castelul cel cernit.
Picură din ceară picuri...
Plâng şi jalnicele torţe,
El e istovit de forţe...
Zile! nopţi! timp! ce nimicuri!
Picură din ceară picuri!
"O! te-ndură, Doamne sfinte! ...
Poate-n lume să trăiască
Un viermuş clocit în iască.
Şi ea nu?... crude părinte!
O! te-ndură, Doamne sfinte!"
Un episcop psalmodie
Lângă capul junei fete
Adornat în blonde plete...
Ah! ce crudă parodie!
Un episcop psalmodie...
"Ah! te blestem, provedinţă!
Doamne! crud îngrozitor!...
Mi-ai răpit al meu amor...
Mi-ai distrus a mea credinţă:
Ah! te blestem, provedinţă!
Stinsă-i scumpa ei viaţă
Şi nimic n-o mai învie...
"Unde-i Dumnezeu?... Să vie!
Să-l stupesc eu drept în faţă:
Stinsă-i scumpa ei viaţa!"
"Vaiet, bocet... inutile!
Ea e moartă... Lacrimi multe
Moartea nu vrea să le-asculte:
Blestemi în zadar, copile!
Vaiet, bocet... inutile!"
*
Au venit ca s-o ridice...
"Ah! mai staţi! e prea degrabă!
Unde-o duceţi?" el întreabă.
"Locu-i nu mai e aice:
Au venit ca s-o ridice!"
"S-o ridice?... nu se poate!
(Strigă el, nebun, pierdut)
Sunt aici!... Voi... n-aţi ştiut?
Piară lumea! piară toate! ...
S-o ridice?... nu se poate!
Îmi bat joc de Dumnezeu
Şi nu-l las să mi-o răpească!
Dânsa trebui să trăiască!
Să trăiască! da! vreau eu!...
Îmi bat joc de Dumnezeu!"
"E nebun! prelatul zice,
Luând ochii de pe carte;
Daţi nebunul într-o parte,
Iar pe ea să mi-o ridice...
E nebun!" prelatul zice;
Şi groparii o ridică.
El tot plânge, plânge, plânge.
Buza-şi muşcă pîn' la sânge,
Un cuvânt făr' să mai zică...
Şi... groparii o ridică.
*
Danga-langa, langa-danga!...
...S-a sfârşit! Convoiul pleacă.
O! viaţă!... lume!... Dacă
Langa-danga, danga-langa...
El îşi vâră-n pieptu-i spanga!